Poţi să mă săruţi...

(Sara Dan a plecat de lângă mine în lumea umbrelor în Iulie 2009…Vreme de doi ani deşi simţeam nevoia să-mi expim disperarea, desnădejdea şi jalea, n-am putut aşterne pe hârtie în dreptul numelui ei, nici un cuvânt. Dar ca un dar al celui de sus care ne vegheză, sau ca o adire a sufletului ei, de curând, a ţâşnit din mine tot ce ve-ţi citi mai departe. Nu fiţi prea asprii, cu ce am putut scrie, cu ce am putut aduna din inima mea rănită, care nu este decât un ţipăt a unei dureri adânci, un regret imens după o fiinţă care mi-a stat alături făcându-mi viaţa mai frumoasă. Înţelegeţi-mă şi nu mă judecaţi prea aspru. Ce citiţi nu sunt versuri ci sângele încă aburind care curge dintr-o rană…)


Poţi să mă săruţi…

Poţi să mă săruţi
Dacă vrei, dacă simţi nevoia
mi-a spus Sara după ce ne-am cunoscut
după ce pe străzi ne-am plimbat
după ce natura am admirat
după ce poezii i-am recitat
-“Dar trebuie să ştii, trebuie de aflat
Că tatăl meu obligat
Zăpada de pe străzi a curăţat
Pe unchiul Iser în Trasnistria l-au deportat
Pe alt unchi, Casapu, avocat
Din barou l-au demis
Şi să profeseze i-au interzis
Pe Finca, o verişoară
Un copil, o fecioară
Au dat-o afară din scoală,
pe mine la trei ani m-a furat
pentru câteva ore un descreierat
un soldat neamţ, că-i-am amintit
de copila din ţara sa
Germania
Si cu greu m-a recuperat
Tata ca un disperat.
Poţi să mă mângăi dacă vrei
Dacă simţi nevoia.
Dar sigur ai aflat
că am mai avut un un bărbat
pe care fără regrete l-a lăsat
pentru că era alcolului dedat
şi deşi era poet talentat
Deşi poeme de dragoste îmi scria,
l-am părăsit, l-am lăsat
pentru că alcolul în el când se dezlănţuia
nu mai era om, nu mai trăia…
mă înspăimânta,
mă neurasteniza…
şi încă ceva neaşteptat, am un uter retoversat
dar nu fi speriat
de ce ţi-am relatat
dacă mă iubeşti cu adevărat
ia-mă şi fără cerificat de cununie
care în fond nu e decât o hârtie.”
Am ascultat-o, n-am disperat
Am iubit-o mult şi dezinteresat
Ca un bărbat nebun şi apucat
Zi de zi, ceas de ceas, neîntârziat
Până cel de sus, gelos, ne-a dezmembrat ne-a rupt, ne-a despărţit
Pentru că prea mult ne-am iubit.
Ce păcat, doamne, ce păcat…

23. 05. 2012.