candid Stoica

candid Stoica

miercuri, 22 august 2012

Sfârsit de stagiune 2:

 Politica şi Lady Gaga

Deşii stagiunea a fost închisă, teatrele având o vacanţă binemeritată, spectacolul mediatic a continuat amplificat la cote înalte cu contre acide şi dintr-o parte şi din alta a spectrului politic, cu mijloace din zona comediei burleşti, cu personaje politice noi, poate mai groteşti decât cele precedente, cu îndemnuri la revoltă, la nesupunere civică, cu imprecaţii dure la adresa liderilor mondial urechiaţi mai rău ca unii delicvenţi, cu declaraţii incendiare din care pare să reiasă că guvernul, preşedenţia şi mai toate organele ţării, la toate nivelurile, sunt terorizate de un omuleţ cu puteri malefice, care fiind alungat din locuinţă, îşi are sediul, pasager, până la noi reglementări, într-un garaj, din care cauză a fost denumit “omul din garaj, ca să fie deosebit de “omul nou” creaţia, pe cale de dispariţie, a lui N. Ceauşescu, sau de omul din Neanderthal, creaţie anonimă…
Şi totuşi în 16 August 30.000 de români au părăsit spectacolul mirific şi palpitant al televizoarelor şi au venit în Piaţa Conştituţiei să vadă, să audă, un show al unei cântăreţe care a a reuşit să vândă în cinci ani 20 de milioane de albune şi să cîştige 100.000.000 de dolari: pe Lady Gaga!
Publicul bucureştean a aşteptat-o cu nerăbdare şi a primit-o cu entuziasm în ciuda unor derapaje ale lui Gigi Becali care au făcut înconjurul mapamondului prin… idioţenia lor: „Satana în zilele noastre este în luptă cu Hristos şi lucrează prin Lady Gaga. Ca să-i demonstrezi ei cât e de zdreanţă şi de satanică e, nu te duce s-o vezi” ,îndemnându-i pe românii, care sunt deranjaţi de ţinutele ei stridente şi de atitudinea ei provocatoare, să semneze o petiţie prin care să se ceară suspendarea concertului.
Bineînţeles că din iniţiativa lui s-a ales praful şi publicul bucureştean a savurat un minunat concert sub mai toate aspectele. Printre miile de spectatori unii veniţi unii doar din curiozitate, alţi pentru etena cârcoteală, am întâlnit şi tineri exchibiţionişti îmbrăcaţi şi machiaţi excentrici, purtând peruci extravagante încercând naiv să facă concurenţă atât cântăreţei cât şi show-lui…exchibiţionism Deşi după majoritatea specialiştilor, nu este o mare frumuseţe, deşi nu este o mare dansatoare, deşi nu are, o voce unicat, Lady Gaga, a reuşit cu o forţă surprinzătoare să electrizeze spectatorii prezentând un spectacol, gândit şi pus la punct de o expresivitate artistică maximă. „Show-ul a fost întradevăr show, pe o scenă impresionant de mare, sunetul fără cusur, decorul fabulos, efectele năucitoare, dansatorii formidabili”, au apreciat specialiştii şi nu avem motive să nu-i credem. Nouă, ca să folosim pluralul majestăţii, (venit special din provincie de la o filmare) deşi nu suntem un fan înrăit al acestui gen de muzică, pe care mulţi specialişti o consideră un fals rock, sau un rock decăzut, caricatural, ne-a plăcut, ne-a deconectat, pe scurt, ne-am distrat, Lady Gaga oferindu-ne o seară pe care o s-o ţinem minte, aplaudând frenetic împreună cu ceilalţi spectatori piesa oferită la bis: Marry the Night (de fapt un videoclip regizat chiar de ea)
De  fapt ea (L. G.) este într-un turneu intitulat „Born This Way” prin câteva ţări europene promovând albumul realizat în 2011 cu un eclatant şi uriaş succes de public. Lăsând la o parte detaliile tehnice majoritatea celor ce au comentat concertul eveniment au apreciat înainte de toate, la superlativ, prestaţia ei din zona moralei susţinută prin monologuri între diferitele cântece: „Fără voi, fanii mei, eu n-aş fi existat” , „Sunt aici pentru că voi m-aţi creat”, „Scena e casa mea”, „Voi sunteţi izvorul meu de inspiraţie”. „Pentru mine nimeni nu e mai important ca voi”. „Nu sunt o creaţie a guvernului”, „O să cânt şi o să dansez pe rupte pentru voi”, „Voi sunteţi viitorul României”. Ca un corolar, la ultima piesă strângând în braţe doi copii din public, a exclamat trimiţând, ca un adevărat lider politic, un mesaj tuturor: „La începutul carierei mele când cântam prin cluburi închideam ochii. Îi deschideam abia la sfârşit. Într-o seară am văzut 30 de oameni, în altă seară 300. În seara asta când am deschis ochii şi am văzut 30.000!”
Întradevăr, a cântat şi a dansat „pe rupte” pentru că la sfârşitul concertului, scriu ziarele de cancan, i s-a făcut rău, a vomat şi a trebuit să intervină medici, dar ea a depăşit momentul şi a doua zi s-a dus în parcul Herăstrău, însoţită de câinele Fozzi, s-a aerisit şi a consumat corn-flakes dintr-o pungă făcută cadou de un vânzător care a recunoscut-o, făcând la rândul ei, cu filmuleţul respectiv, prezentat pe mai toate canalele TV şi pe You Toube (bineînţeles că a fost filmată) o binemeritată reclamă atât firmei producătoare de Corn-Flakes, cât şi, implicit, României.

Lady Gaga, pe numele ei adevărat Stefani Ioanna Angelina Germanotta s-a născut în 1986 în Manhattan. dintr-o familie bogată şi a urmat cursurile unei şcoli celebre de artă ( Tisch Shool of Art de la N.Y. University) buchisind pianul pe care ulterior la abandonat în favoarea clapelor şi a început să colinde barurile mizere şi cluburile sordide din anumite cartiere rău famate ale New-York-ului, unde prizarea cocainei e la ordinea zilei, făcându-şi cum se zice, mâna, compunând în draci, intuind că muzica e o cale de aşi împlini ce a ce visează, având ca deviză: „Exagerează ca să fii ţinută minte”… Şi ca într-un basm frumos, fata ambiţioasă dar neobosită de muncitoare, a unor oameni avuţi a devenit peste noapte Lady Gaga reuşind să vândă milioane de albume şi câştigând alte milioane de dolari.

(mulţumesc pe această cale ziariştilor, mai bine informaţi de cât mine, de la câteva ziare, care au prizat fenomenul, de la care am preluat o serie de date pe care le-am folosit în cronica mea şi bineînţeles acestei minuni a secolului nostru, care este internetul)

22. 08. 2012.



vineri, 17 august 2012

Stagiunea s-a închis, dar „anul Caragiale” continuă.

Da, e vară şi teatrele din capitală, conform unui vechi obicei, deşi au fost mai toate, dotate, prin grija primăriei, cu aer condiţionat, au tras cortina, iar actorii, dragii de ei, iubiţii de ei, au plecat în vacanţă şi au lăsat loc spectacolului politic, intens mediatizat de multiplele canale de televiziune, care au prezentat cu lux de amănunte, într-o sarabandă uluitoare, demnă de cele mai teribile romane Science - fiction, sau de spectacole în aer liber, mai întâi demisia unui ministru al culturi care s-a gândit că nu e rău să ia bani de la două instituţii ale statului, apoi condamnarea urmată de încercarea de sinucidere a lui Adrian Năstase, care nu a acceptat că el, fost prim ministru, fost ministru de externe, fost şef de partid să fie condamnat de cel mai mare for juridic al ţării…formidabilă telenovelă care ne-a ţinut treji câteva nopţi la rând…Spectacolul mediatic continuând într-o cascadorie nebună cu demascarea furtului intelectual săvârşit de primul ministru Victor Ponta, în viaţa civilă procuror, nu un conţopist modest care să nu cunoască ce sunt ghilimelele…apoi comedia atroce, demnă de pana unui scriitor satiric, cu suspendarea comisiei care deja stabilise calitatea de „copy paste” a plagiatului, urmată de terifianta, noapte în care au fost abrogate şi suspendate cu nonşalanţă legi şi cutume stabilite de constituţie, iar pe deasupra au fost ameninţaţi că vor fi puşi pe liber unii judecători ai curţii constituţionale, apoi daţi afară cu constituţia în cap, pe rând într-o singură zi şi o noapte, unul după altul avocatul poporului, preşedintele senatului şi al camerei deputaţilor, cu explicaţia că şi cei dinainte au fost înlocuiţi tot aşa prin rapt şi înşelăciune, şi, bomboana de pe colivă, chiar s-a reuşit a doua suspendare a preşedintelui ţării…construcţie care va intra sigur în Guiness-book… Veritabile spectacole emoţionale de mare anvergură, plasând, în comparaţie, reprezentaţiile teatrale pe un ultim loc. .. Ce act dramatic, ce piesă cu suspans a fost duelul din parlament dintre preşedintele suspendat ţării şi preşedinte interimar care a produs două replici memorabile, demn de teatrul romantic lui Victor Hugo:
Crin Antonescu: Dacă la referendum Băsescu nu va fi demis eu îmi dau demisia din viaţa politică!
Preşedintele suspendat T. Băsescu: Vă las aici o foaie ca să vă scrieţi demisia!
Ce dramaturg ar avea inspiraţia şi curajul să scrie asemenea replici?
Ce să mai mergi la teatru, ce să mai asişti la spectacole când spectacolul vieţii politice e grandios. Ce personaje, ce faună de mincinoşi, de linguşitori, ce liotă de arivişti, Caţavencu fiind în comparaţie un dulce copil. Ce personaj tenebros poate fi un simplu profesoraş ajuns interimar, doar pentru câteva zile care şi- a permis să ţipe la un grup de academicieni…ce Pristanda poate fi un ministru de interne care declară că toţi de la Platon şi Aristotel încoace, mai toţi au plagiat…
Cum să povăţuieşti copii să nu mai copieze la examene când au un exemplu de urmat într-un înalt demnitar al ţării?
Totuşi acum la sfârşit de stagiune, sau la spartul târgului cum se spune, după ce pe multe scene se juca „O scrisoare pierdută” şi spectatorii în sală vedeau „Năpasta”, cum observa un distins ziarist, am avut revelaţia unui spectacol eveniment pe teme caragialeşti realizat de… un balerin: Gigi Căciuleanu. Tot e bine. Chiar dacă nu e regizor de teatru. Chiar dacă nu e actor. E coreograf şi a realizat, nu cu vorbe, nu cu replici, ci cu idei cu paşi de dans, repet, un fascinant spectacol care a umplut inimile spectatorilor din sala mare a Teatrului Naţional, ce s-a dovedit prea mică, dovedind, dacă mai era nevoie, că îl putem comemora creator, inteligent pe Nenea Iancu, nu abracadabrant, nu apelând la vulgaritate, nu inventând mici amănunte nesemnificative ci descoperind esenţa spiritului său…
Sunt în spectacolul „De ale noastre” al lui Gigi Căciuleanu momente antologice pe care publicul le-a descoperit, le-a decriptat cu o plăcere nespusă, ca de exemplu jocul cu bileţele dintre Fănică Tipătescu şi Zoe, dar mai ales discursul fără cuvinte a lui Caţavencu realizat de Lari Georgescu …un moment terifiant în care poţi recunoaşte pe toţi marii demagogi ai lumii, începând cu Hitler, Musolini, Ceauşescu, până la emulii mai noi, de la noi, ca C. V. Tudor şi Ion Iliescu…Acelaşi Larii Georgescu mai are un moment extraordinar atunci când îl întruchipează pe Ion din Năpasta ca pe un înger nefericit, căzut… Spectacolul conţine, de fapt 21 de secvenţe cu sens conflictual, cum ar fi: „Fraţi de Partid”, „Cetăţean Be-at”, „Revoluţie în papuci”, „Mitici”, „De ale Mahalalei”, „Carnaval” care mi s-au părut excelente, mici bijuterii de teatru…coreografic şi altele care par alături de subiect, dar în Istvan Teglas, Ioana Marchidan, Adrian Nour, Rasmina Calbăjos, Ştefan Lupu, Vanda Ştefănescu, Ramona Bărbulescu, Cristian Niculescu, lipsa spaţiului mă împiedică să-i scriu pe toţi, toată trupa lui Căciuleanu are interpreţi care s-au dovedit extraordinari. Nu mai vorbesc de costumele create de Corina Grămoşteanu care sunt pur şi simplu electrizante, nu mai amintesc de coloana sonoră originală în care se îmbină compoziţii semnate Lucian Stan, Marius Mateşan, Dan şi Cristina Handabur, alături de inserturi muzicale din Vivaldi Johan Straus, Mozart, Beethoven, Verdi, Bizet, Enescu, Bach (enumerarea conform caietului program)…Bravo Gigi Căciuleanu, bravo trupei tale şi scenografului tău, am strigat şi eu alături de toată sala entuziasmată, când interpreţi au coborât în sală şi prin gesturile lor am înţeles că şi noi, cei din sală, face parte din lumea reprezentată pe scenă.

miercuri, 1 august 2012

Victoraş Ponta pe vremea când era elev

D ale plagiatului


- Când era la gimnaziu Victor Ponta a fost prins copiind la dictare
- La şedinţele cu părinţii Ponta se dădea om mare şi se ducea în locul lui taică-su
- Când era în clasa patra, l-au prins copiind linia la dictare!
- Toţi copii aveau chei la gât, cu excepţia lui Ponta, căruia părinţii îi legau nişte ghilimele
- Când nu-şi făcea temele Ponta se scuza la învăţătoare că i-a mâncat Băsescu caietul.
- Când nu ştia lecţia, elevul Ponta, se temea că învăţătoarea o să-l încurce şi mai mult cu încurajarea: „Spune cu cuvintele tale”
- Cântecelul preferat al elevului Ponta ea: „Noi în anu 2000 când vom da pe text copy”
- Ponta era atât de înnebunit să copieze că odată a copiat şi nota 4 din lucrarea unui coleg.
- Lui Ponta i-a fi plăcut să fie lăsat repetent – pentru că el era ca şi cum ar fi plagiat anul.
- În prima zi de şcoală din clasa a doua Ponta s-a dus la tovarăşa învăţătoare şi i-a pârât pe toţi şefii de grupă şi pe şeful de detaşament cerând schimbarea lor.
- Ponta a luat odată patru la Chimie insistând că el a descoperit elementul pe care l-a şi botezat cu numele lui Po (Ponţiu)
- Lui Ponta i-a plăcut foarte mult nuvela „Prăvale Baba” crezând că e vorba de un puci împotriva unei babe.
- La orele de sport Ponta era cel care făcea echipele. De regulă împărţirea era: „Eu cu Crin şi cu Dănuţ şi restul lumii”
(din Kamikaze)