Ducându-mă spre Boema 133 l-am întâlnit pe d-l general Kuki în fața mașinii sale, un monstru, fără șenile (ceva de genul 4 ori 4) uitându-se intens la o pată mare și masivă, care semăna cu balegă, de pe parbrizul mașini sale, neințelegând cum de apăruse acolo.
- D-ta ai făcut asta l-a întrebat el pe un domn înalt și bine făcut, cam de aceiași vârstă cu el, care stătea lângă mașină.
- Da, răspuns cel întrebat, fără să fie constrâns de nimeni să facă această mărturisire, pentru că ai parcat într-un loc nereglementar și…
Dar n-a mai apucat să termine fraza că Kuki i-a aplicat o lovitură fulgerătoare la carotidă, făcândul pe bietul om să se îndoaie de mijloc și să alunece spre pământ
În momentul în care trupul celui lovit nu ajunsese încă la pământ și Kuki se pregătea să-i aplice o a doua lovitură, de la o fereastră a blocului din spate, s-a auzit un strigăt sfâșietor: ”Nu-l bate Kuki, e soțul meu” și o făptură de gen feminin a năvălit la locul crimei și în loc să-și ajute soțul prăbușit, la îmbrățișat pe violentul general, șoptindui languros: ”De 20 de ani te aștept, bestie!”
Încidentul s-a terminat cu o înfrațire a celor trei în local cu mai multe sticle de vin scump
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu