candid Stoica

candid Stoica

miercuri, 25 mai 2011

Un banc vechi, dar bun. Îl spunea Mircea Crișan

Daţi-mi scris


- Domnu doctor sunt foarte, foarte nervoasă.
- Mărită-te, cucoană.
- Sunt măritată, da’ nu-mi ajunge.
- Luaţi-vă un amant.
- Mi-am luat doi, da’ nu-mi ajunge.
- Luaţi-vă pe al treilea.
- Am, dar tot nu-mi ajunge.
- Doamnă, dar dumneata eşti bolnavă !
- Daţi-mi scris, domnule doctor, ca să nu mai spună lumea că-s curvă.

Am primit un e-mail pe care îl difuzez mai departe

Pachet de salvare economica !!!



IPOTEZA: Dacă guvernul acordă fiecaruia din noi cam 100.000 de roni.
Cum îi UTILIZĂM:
· Daca cheltuim acesti bani in hypermarket-uri, ei vor ajunge in China .
· Daca cumparam benzina, vor ajunge la arabi.
· Daca cumparam calculatoarevor ajunge in India si Hong Kong .
· Daca cumparam fructe si legume, vor ajunge in Turcia, Spania sau Iran .
· Daca cumparam autoturisme mici si economice vor ajunge in Japonia.
· Daca cumparam unul din multele gadget-uri vor ajunge in Taiwan.
...si nu vor ajuta cu NIMIC economia româneasca!!!
Singura posibilitate de a pastra acesti bani in Romania , este de a-i cheltui pe:
Curve,
Vin românesc,
si
Tuica
...deoarece acestea sunt singurele produse autohtone!
Eu asa incerc sa fac! Problema este insa că e cam greu sa convingi lumea că faci aceste lucruri numai si numai din patriotism!

o fotografie neobișnuită a marelui strateg

sâmbătă, 21 mai 2011

Ravagiile Ceaușismului

"Blonda, chiorul si piticul", la Palatul Cotroceni


Presedintele a invitat trupa de artisti sa joace aceasta piesa pe scena salii de spectacole a Palatului dupa ce fusese interzisa la Sala Dalles din Capitala. "In Romania
, libertatea de exprimare este totala", a afirmat purtatorul de cuvint al Administratiei Prezidentiale.
Presedintele Traian Basescu a invitat trupa de artisti sa joace piesa "Blonda, chiorul si piticul" la sala de spectacole a Palatului Cotroceni, la o data care urmeaza sa fie stabilita de comun acord, seful statului urmind sa fie prezent in sala, alaturi de sotia sa, Maria
Basescu. "In Romania, libertatea de exprimare este totala", a declarat purtatorul de cuvint al sefului statului, consilierul prezidential Valeriu Turcan.
Piesa a fost interzisa de pe scena Salii Dalles din Capitala, dupa premiera de pe 14 mai. Lupu a declarat pentru Mediafax ca Iustina Cornel, directoarea institutiei, a venit la el in seara premierei si i-a spus: "Schimbati titlul si vedeti ce faceti ca sa mai jucati". El a adaugat ca directoarea institutiei i-ar fi spus: "Ce mi-ati facut cu titlul asta? Ca seamana ala cu ala, ala cu ala".
La rindul sau, Iustina Cornel a declarat ca vulgaritatea este motivul pentru care a interzis piesa si ca daca motivul ar fi fost titlul sau asemanarea, nu ar fi lasat afisele timp de doua saptamini. "Este o inducere in eroare din partea domnului regizor. Fiind institutie de cultura, nu puteam accepta vulgaritatea scenelor din piesa, eu nu am nici o legatura cu politica", a declarat Cornel. Mai mult, aceasta l-a acuzat pe Lupu ca a vrut sa isi faca publicitate si ca minte cind spune ca i-a cenzurat piesa.
Lupu sustine insa ca nu e nimic adevarat si ca nu a avut nici o problema cu doamna directoare pina in seara premierei, cind i-a spus sa schimbe titlul si un personaj, pentru ca "prea seamana".
Despre titlul piesei, Stefanis Lupu a spus ca acesta este simbolic si "inseamna puterea". "In tara in care traim noi, sintem si blonzi si chiori si pitici", a explicat el, precizind ca nu speculeaza defectele fizice in spectacolele sale.(Din Ziarul Iașul de Azi)




miercuri, 18 mai 2011

nea nicu și coana leana la bal

nea nicu cu ibricu / îi face cafeluța lu coana lenuța (manea populară antedecembristă) erau și ei oameni si aveau dreptul să se...danseze




joi, 5 mai 2011

Aprecieri după lectură

Piesa domnului Candid Stoica despre actorul Mircea Şeptilici este o reuşită reconstituire a perioadei în care acest actor special şi-a desfăşurat activitatea, o fidelă incursiune în meandrele vieţii sale şi, nu în ultimul rând, o excelentă frescă a epocii traversate de Mircea Şeptilici. Personajele piesei sunt bine conturate şi au, într-un termen extrem de potrivit, „carne pe ele”, îşi desfăşoară relaţiile clar, fără ambiguităţi şi reuşesc să convingă spectatorul. Totul este extrem de documentat, de bine articulat într-o intrigă captivantă şi colorată de prezenţa unor figuri memorabile, cum ar fi aceea a Luciei Sturdza Bulandra. Ritmul piesei are valenţe cinematografice, este antrenant şi plin de substanţă. Cine nu are nicio idee despre omul Mircea Şeptilici, despre viaţa sa plină de evenimente tumultoase, dramatică de fapt în cel mai propriu sens al cuvântului, sau despre epocile tulburi prin care el s-a străduit să lase urme luminoase, va afla lucruri surprinzătoare, uneori incredibile, dar poate tocmai de aceea, cu mare impact la un public divers. Tinerii pot învăţa de ce sunt oamenii mai în vârstă atât de ataşaţi de anumite figuri ale istoriei lor recente, iar publicul trecut în partea a doua a vieţii va înţelege ce mult a însemnat pentru teatrul românesc prezenţa unor personaje asemenea lui Mircea Şeptilici. Dacă ar fi să ne referim numai la episodul „complotului” care a dus la reprezentarea piesei lui Mihail Sebastian, „Steaua fără nume”, în martie 1944, în plină dictatură antonesciană, în mijlocul unui timp extrem de tragic pentru evrei, episod care este foarte bine tratat în piesă, şi ar fi suficient pentru a încadra piesa domnului Candid Stoica într-un document literar artistic pertinent şi foarte „viu”.
Cred că această piesă poate avea o rezolvare scenică pe deplin meritată, pentru că totul în ea freamătă de viaţă, în ciuda faptului că majoritatea celor prezenţi sunt de fapt în lumea umbrelor. Probabil că acesta este şi rolul teatrului de calitate: să fie credibil şi să emoţioneze. Domnul Candid Stoica reuşeşte prin acest text să satisfacă aceste două deziderate ale adevăraţilor iubitori de teatru.

Dr. Constantin Venerus Popa
Dramaturg, membru al Uniunii Scriitorilor din România

*



cronică după lansare

Mircea Șeptilici – O piesă veridică de Candid Stoica
Piesa Mircea Șeptilici scrisă și publicată în volum de către Candid Stoica, are o calitate indiscutabilă: Este foarte bine scrisă. Respectând toate canoanele teatrului clasic lucrarea dramatică a talentatului Candid Stoica are nerv scenic, cu schimbări neașteptate de ritm, atrâgând publicul sau cititorul pasionat de teatru. Personajul principal, Mircea Șeptilici, unul din marii actori și oameni de teatru ai scenei românești, este creonat în tonuri veridice, autorul piesei demascând fără anestezie, cu bisturiul talentului, epoca totalitar comunistă, lungă și criminală, dintre anii 1945 – 1949. Deșii au trecut mai bine de 20 de ani de la evenimentele sângeroase din decembrie 89, în teatrul românesc, în cinematografie, aspectele odioase ale comunismului românesc sunt cosmetizate găsindu-se țapi ispășitori în dictatorii Stalin, Dej, Ceaușescu, fără a pune degetul pe rană care mai supurează și azi: Securitatea ca organ de represiune și intimidare.
Mircea Șeptilici, ca om de cultură și cetățean român a fost o victimă a securității și autorul piesei insistă asupra acestui caz revoltător. Aceasta e cheia piesei lui Candid Stoica și autorul merită a fi felicitat pentru a fi spus un NU răspicat tenebrelor regimului dictatorial.

Prof Florin Iordache, autor dramatic (din cuvântare ținută la sfârșitul lecturii piese Mircea Șeptilici sau ultimile două ore din viața unui artist la ședința Cenaclului Dramaturgilor din 28. 03. 2011)