Câteva mii de persoane au participat, sâmbătă seară, la un protest început în Piaţa Victoriei și organizat de patru asociaţii civice, sub titlul „Pentru Alexandra. Împotriva unui stat nepăsător!”. Sunt foarte mulți tineri, foarte multe familii cu copii mici, care au adus flori, candele și steaguri și au pornit apoi din Piața Victoriei în marș către Ministerul de Interne. Aici și-au strigat nemulțumirea față de autorități și au ținut un moment de reculegere în memoria curajoasei Alexandra Măceșanu, victima bâlbei autorităților și a neputinței statului. Acțiuni de solidaritate au fost și în orașe de provincie precum Iași sau Cluj.

Mircea Morariu Micul Napoleon de la Cultură
Nu ştiu câte parale face ca matematician sau, mă rog, în calitate de profesor universitar dr. de Matematică, dl. Valer Daniel Breaz. Dar ca ministru al Culturii s-a dovedit încă de la preluarea mandatului un impostor sadea.

România, ţara extremelor: 1,5 milioane de pensionari trăiesc în sărăcie lucie. Alţi 9.677 se lăfăie în lux

Cu adâncă durere, colegii din Teatrul Național din București se despart astăzi de marele actor și om de teatru Damian Crâșmaru (1931 - 2019). Un actor cu o forță deosebită, cu o prezență impunătoare și cu un talent șlefuit de mari nume ale scenei, precum George Timică și Ion Finteșteanu.

Bună parte din nemulțumirile celor de la Teatrul Național, rostite cu mare perdea, cu mare frică pentru că i s-a dus vestea d-lui Caramitru că este ranchiunos și răzbunător, se referă la acțiunile managerului Caramitru a  cărui principală grijă sunt câștigurile lui și ale familiei sale. Sunt, însă, voci care vorbesc despre multe alte neregularități care se fac la adăpostul legii bunului plac instaurată de directorul  Caramitru și mai ales de dezinteresul față de dramaturgia națională, promovând numai o literatură dramatică  slabă și autori de mâna a doua.Este de notorietate scrisoarea deschisă publicată de dramaturgul C. Turturică ce critică vehement, sever politica repertorială a directorului I. Caramitru

”Domnul Caramitru, pe fiecare spectacol regizat sau în care joacă, ia 10% din încasări. Iar în 2018 din 120 de spectacole jucate la Sala Mare, 66 sunt regizate sau/și jucate de domnul Ion Caramitru, în condițiile în care regizează foarte mult, el fiind – a și spus – în materie de regie mai puțin performant. Facem doar comedii, dar e total dezechilibrat, iar spectacolele importante ale teatrului, care au fost finanțate cu vreo 200.000 de euro pe bucată, se joacă foarte puțin – Regele Lear, Romeo și Julieta, Livada de vișini, No Man’s Land (Mihai Călin la Digi 24…)

La meetigul PNL din 18 Mai 2019

lA MEETINGUL PNL 18. MAI 2019

Valentin Plătăreanu,  un actor din diaspora

Era fiu de medic. Pe lângă asta avea în el o distincție  aristrocratică care i-a adus multe neajunsuri într-o anumită perioadă ale vieții. Deasemenea avea o poftă de muncă și de realizări cum puțini omeni o au. Și peste toate astea se așeza o modestie greu de înțeles pentru foarte mulți ajunși în posturi de conducere.  Deși era ginere de general de armată, plecase  (fugise)  din țară cu fiica și soția în 1987. stabilindu-se la Berlin. Era în momentul plecării director adjunct la Teatrul Național din București. Ajunsese acolo după o prodigioasă carieră la Teatrul de Comedie, la Televiziunea Română și jucând în numeroase filme.       În 2006 s-a întors în țară să filmeze în cooproducția româno – franceză  - elvețiană Offset, produsă de Cristian Mungiu, ăn care juca și fiica sa.            Atunci l-am revăzut și i-am luat un interviu...la sediul UNITER unde l-am găsit înainte de o filmare.         Întâlnirea a debutat cam rece, fără efuziuni. Cu timpul  s-a mai încălzit. Dar discuția a început abrupt…                                                                                                                                                        - Nu vreau să discutăm politică, m-a averizat de la început…Aici după revoluție toți v-ați împărțit în două: comuniști și revolutionari și cei care au fost comuniști…                                                               - Ca și tine…                                                                                                                                               - Da ca și mine care am fost, ca să zic așa,  un comunist de fațadă, că așa au fost vremurile…nu se prea putea altfel…dar  majoritatea celor ce au fost membrii de partid au devenit deodată, peste noapte,  anti comuniști crânceni, chiar colegi de ai nostri…Caramitru, Rebengiuc…                                - Eu  doar vreau să-ți spun că arăți  neschimbat ca atunci când ne-am văzut ultima oară în fața avizierului Teatrului de Comedie anunțându-mă discret că vei pleca director adjunct la Teatrul Național, sunt peste 25 de ani…și să te felicit  pentru cariera fiicei tale, Alexandra Lara pentru frumusețea ei și mai ales pentru talentul ei…și pentru cariera international pe care o are…e una din actrițele europene de marcă…                                                                                                                    - Mulțumesc, eşti drăguț…I-ai văzut filmele?                                                                                           - Da, cel în care joacă rolul ultimei secretare a lui Hitler, Untergang, pe un CD.  pe calculator…         - Folosești calculatorul?                                                                                                                           - Da, ce te miri?                                                                                                                                                  - De când am venit mă tot mir într-una de ce văd…Octavian Paler și Brucan anti communiști…Te apucă râsul…cine dintre noi și-ar fi putut închipui vrodată  că doi comuniști de marcă, ziariști la organul partidului, Scânteia și mari directori, care tăiau și spânzurau în Televiziunea Romană, vor devenii anti comuniști? Am auzit că alerga lumea să ajungă la timp la televizor să vadă Profeții despre trecut a lui Brucan…Sau tu, care ai aproape aceiaași vârstă ca mine, 70 de ani, să  ai răbdare să înveți să folosești calculatorul? Minuni!  N-am vorbit cu nimeni,  de când am sosit, doar  cu Mișu Fotino la telefon, care mi-a spus nu știu dacă e adevărat că ăăă…ai scris un jurnal…și că…ăăă..   cauți un editor…probabil  ai scris și despre mine…                                                                                  - Am scris pagini întregi…                                                                                                                          - Probabil m-ai încondeiat bine…                                                                                                            - Da, erai un coleg pe care-l simpatizam…deși tu erai cam…protocolar  cu mine…am scris cum numai datorită ție s-a pus în scenă la Teatrul de Comedie Concurs de frumusețe…o piesă aproape anticomunistă, nu te-ai speriat ce se spunea în ea și mai ales de  aluziile  teribile din piesă…tu l-ai ales pe Alexandru Tocilescu  ca regizor, tu nu te-ai speriat când Tocilescu a cerut pe scenă o piscină care să aibă apă în ea, lucru nemaiântâlnit până atunci pe scena unui teatru și ai comandat-o….și…cu tine alături am trecut prin atâtea vizionări până când nu s-au lăsat și până la urmă au interzis, la un moment dat, spectacolul care se bucura de un mare success.                                                                       - Amintiri dragul meu, amintiri…a unor oameni trecuți de prima tinerețe…da, ne-am luptat și noi cu puținele noastre posibilități de care dispuneam cu regimul comunist…care numai comunist nu era…Acolo de unde vin acum n-ai timp pentru amintiri, totul se mișcă rapid și dacă nu eşti treaz  la timp pierzi trenul cum se zice…E o societate care merge cu viteză maximă spre un țel care înspăimântă pe mulți oameni…ce să-ți spun că după ce am ajuns acolo am dat cu capul de mari greutăți pe care nu mi le-am putut închipui…m-am chinuit mult până când am reușit cu un colaborator apropiat să deschidem școala asta de actorie de la Charlottenburg…Dacă ți-ași spune că a uneori am fost nevoit să șterg podelele, nu mai crede…am suferit mult  in cauza rupturii  de țară, de voi, de prieteni, de teatru…de unii cum a fost Cornel Popa, Fane Tapalagă  sau Mircea Șeptilici  nu i-am mai văzut niciodată. Cu alți ca maestrul Beligan  am vorbit deseori la telefon  mai ales după revoluție, doamne cum am mai tremurat atunci, în zilele alea fierbinți de Decembrie și eu și Doina, soția mea, ai cunoscut-o…pentru viața socrilor care, știi doar, stăteau în Dorobanți  pe lângă televiziune…ce să-ți mai spun… sunt foarte ocupat, am atâtea proiecte, nu vreau mă laud…                 - Nici când erai în țară nu-ți plăcea să lâncezești…lucrai intens la televiziune…Mircea Șeptilici te poreclise neobositul Costăchel, la fel ca pe un personaj a lui Negruzzi…                                              - Da, e adevărat, nu-mi plăcea să stau, aveam ințiative, idei…am lucrat mult la Tv…odată cu Cornel Popa am realizat chiar o piesă foarte grea, Cadravul viu, a lui Tolstoi…, și pe tine te-am luat în câteva spectacole, dacă îmi amintesc bine de unul, într-o piesă de Gogol, Jucătorii…ce să mai vorbim …tempi pasati…și nici cu sănătatea nu prea o duc bine…                                                                           - Arăți excelent..                                                                                                                                           - Doar arăt…nu se vede ce-i înăuntru…sunt destul de…coclit…am venit la filmul ăsta mai mult ca să să fiu lângă fiica mea Alexandra, e un rol mic,   nu-mi face probleme,  care totuși îmi cere să fiu în picioare în fața camerei de luat vederi…                                                                                                   Am băut împreună o ceașcă de cafea (el decofeinizată), ne-am zâmbit de multe ori amabil  dar la un moment dat a trebuit ca el să meargă la cadru…să filmeze…Am mai stat și l-am privit, filma o scenă fără vorbe, și parcă îmi revedeam cu ochii minții, pentru câteva clipe, tinerețea mea….      În final mi-a promis că îmi v-a trimite un CD cu filmul respectiv…și am plecat.    Mi-am amintit de  paginile transcrise după reportofon de curând (după 13 ani) când am primit pe un e-mail o fotografie de a lui împreună cu fiica sa alături cu știrea că ne-a parasit plecând spre alte sfere.                                                                                                                                                                                   Luna  trecută când a plecat dintre noi nu  împlinise 84 de ani..

25. 04. 2019.                                                                                Candid 

                           15. Ianuarie 2019 catedrala Notre Dame în flăcări. Dacă e posibil așa ceva!!!!...

A plecat dintre cei vii marele regizor Radu Penciulescu. Dumnezeu să-l odihnească!. L-am cunoscut, am lucrat cu el. Pot spune că a fost un mare om de teatru