O comedie de familie
O excelentă comedie cu subiect casnic
Ludmila Ulițkaia, autoarea piesei Nepotul
meu Veniamin, cunoscută la noi de publicul cititor, este considerată de
critica de specialitate una dintre cele mai importante și apreciate voci ale
literaturii contemporane. Cărțile ei, tipărite de prestigioase edituri
europene, s-au vândut în milioane de
exemplare.
S-a născut într-un sat din Urali, în 1943. După ce și-a
luat licența în biologie la Universitatea din Moscova, a lucrat un timp în
cadrul Institutului de Genetic, iar la sfârșitul anilor ’70 se angajează
consilier la Teatrul Evreiesc din Moscova și scrie scenarii de film, romane
apreciate cu premii internaționale și piese de teatru. În altă
ordine de idei, Ludmila Ulițkaia, a
susținut protestele anti-Putin din anii 2011 și 2012 și s-a opus războiului din
Ucraina. A fost declarată trădătoare
împreună cu alți intelectuali cu poziții similare. Într-un interviu publicat în
2019, Ulițkaia a declarat :„Apropo de Putin și frică - mie nu mi-e frică de el. Dar știu că Putin poate să mă omoare. Și Putin este, într-adevăr, unul dintre acei stăpâni actuali ai Rusiei care ține în mâna sa firele multor vieți și e capabil să omoare foarte mulți oameni. Ăsta este un motiv de îngrijorare. Pe de altă parte, dacă mă gândesc la mine, eu am deja 76 de ani și o să mor oricum - dacă nu de asta, din alt motiv. Deci, de ce să-mi fie frică?” Nepotul meu
Veniamin este o piesă cu subiect „casnic” . Adică o felie din viața unei familii evreiești normale,
modeste, cu habitudinile ei, dar și cu dramele ei ascunse, bântuită de vechile
cutume, dar și cu rezistența la ele ale unor noi generații din Rusia
Sovietică. Spectacolul
regizat de Vlad Massaci pentru Teatrul Evreiesc și găzduit cu generozitate de
Teatrul de Comedie, este dominat de marea actriță Maia Morgenstern, care
reușește în rolul bătrânei Esfir Livovna o creație de zile mari. Actrița ajunsă la maturitate, cu o enomă experiență
scenică, e neobosită, jucând în fiecare stagiune mai multe roluri, știe să decanteze cu artă scenele de suferință
de cele care pot strârni râsul, creeind un personaj tragi comic. Este de remarcat scena de suferiță, care i -
o stârnește vestea că soțul ei a părăsit-o pentru totdeuna, care de multe ori
are accente comice, sfârșindu-se cu aruncarea ei pe fereastră, gest care ar
fi putut să-i fie fatal, dar care până
la urmă se dovedește doar un accident
mai puțin grav: doar o mână fracturată. O secondează cu tact și mare înțelegere
de excelenta actriță Emilia Popescu și ea reușind la rândul o compoziție
teatrală ireproșabilă în rolul celelalte bătrâne care e opusul temperamenal al
celelaltei bătrâne (E aproape de nerecunoscut). Tânăra Andreea Alexandrescu, în
rolul „naivei clasice” (Sonecika) se
descurcă binișor între cele două mari actrițe, dovedind întradevăr destulă
naivitate pentru vârsta ei, dar tânărul
îndrăgostit Răzvan Krem Alexe, face eforturi vizibile de a se remarca,
asta și din cauza rolului mai puțin
puțin conturat. Din decorul
liniar al Iuliei Vâlsan destul încărrcat
lipsește.... o menoră!!!!...Încolo spectacolul este alert bine
structurat spre poanta finală. . cu
scurte internemezz-uri muzicale semnate de Vasile Șirli, acest
maestru al muzicii de scenă.
16. 03. 2022 Candid
Stoica
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu