Fraterniteatru

 

S-au împlinit 17 ani de când Ghiță Șimonca,  ne-a părăsit  atât de ciudat, atât de neverosimil. Dumnezeu să-l odihnească! A fost un om vesel și la locul lui. El era sufletul aniversărilor teatrului pe 6 Ianuarie,, întotdeauna cânta la pian muzică veselă, de obicei café-concert. Mare păcat că a sfârșit așa cum... a sfârșit. Era de vârsta mea. Avea talent, dar „n-a penetratˮ cum se spune acum. A terminat IATC în 1962 ca student al maestrului Beligan. Jucase ani de zile, irosindu-se, la teatrul de revistă  C. Tănase. Odată, nu mai știu exact în ce an, jucase rolul principal în Profesorul de franceză a lui Tudor Mușatescu și a avut multe spectacole și cronici bune. În perioada de după revoluția din Decembrie ʼ89 a jucat la fel câteva roluri bune: Ion din în Chirița of Bârzoieni, o adaptare după V.Alecsandri de Iarina Demian; Traian Necșulescu din …escu de T.Mușatescu. Oare ce demon l-a împins spre gestul fatal? Întrebare retorică pentru că se știe, s-a aflat, târziu,  că suferea de un început de alzheimer. Doamne, ce asemănare extraordinară avea cu Regele Carol al II-lea, pe care l-a interpretat în filmul lui Sergiu Nicolaescu. Deși ne îmbrăcam în aceeași cabină, niciodată nu mi-a vorbit de „legătura” sa cu casa regală, dar fusesem „avertizat” de șeful cadrelor de la Institutul de Teatru, celebrul Manole, că ar fi fost chiar fiul nelegitim al Regelui Carol al II-lea. Să fie posibil? Întrebat odată de un ziarist a răspuns strategic: „Am s-o întreb pe mama!ˮ. Aflu că în locul lui, în rolul lui Traian Necșulescu (fratele depravat), din spectacolul cu ...escu de la Teatrul de Comedie, a intrat Titică Rucăreanu. O distribuire mai potrivită nici că se putea. Este de acolo, nu trebuie să facă niciun efort..

 Oare ce o mai fi făcând soția și fiul său? (Înainte de a se spânzura a trimis-o   la piață.  Când s-a întors l-a găsit spânzurat de o țeavă  din baie  cu cureaua de la pantaloni!                      (Din volumul meu „Paițe Măști Grimase, Găști” apărut în 2021 La Editura Elicon)

*