La rîndul meu, am înfiinţat (sau reînfiinţat, după ce Nicolae Ceauşescu, în înţelepciunea lui, le suspendase) cîteva instituţii, bineînţeles de ochii lumii: Muzeul Ţăranului Român, Comisia Patrimoniului, Festivalul şi Concursul internaţional „George Enescu“, două noi teatre bucureştene („Excelsior“ şi „Masca“), Editura Humanitas, căreia i-am strecurat, pe sub mînă, un uriaş tezaur de scaune şi canapele, plus ediţia completă a operelor lui N. Ceauşescu etc.). Nu în ultimul rînd, am lovit pervers în excelentul săptămînal „Contemporanul“, nuumindu-l pe însuşi domnul Breban la conducerea sa.
Evident, nu îndrăznesc să intru în conflict cu dl. academician, cel care, pe vremuri, într-un dialog cu generalul Pleşiţă, îşi exprima indignarea că Eugen Ionescu (alt trădător de neam) vorbeşte urît de tovarăşul Ceauşescu. În definitiv, nu toţi ne putem permite să discutăm, de la egal la egal, cu Ionescu şi Pleşiţă, cu Dostoievski şi Thomas Mann. Să fim cuviincioşi! Să fim scoşi din teren! Să fim împuşcaţi!
Andrei Pleșu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu